Fuziune (concentrare), gruparea sau regruparea agentilor economici, activitatilor, fortei economice, bunurilor si bogatiei, īn general considerate īn desfasurarea sau realizarea lor. Ea este determinata de necesitatea cresterii eficientei economice, capacitatii agentilor economici de a actiona pe piete tot mai mari, si concurentei. Poate avea loc prin acumulare de capital, īntelegeri sau conventii . Are ca efect principal formarea marilor firme si bogatii, centrelor industriale, agricole, de putere. O data cu aceasta are loc disparitia unor firma mai mici si/ sau mai slabe, precum si restrāngerea unor activitati.
Fuzionarea apare cānd doua companii se reunesc .
Formele fuziunii pot fi :
- orizontale - cānd au loc īntre companii ce realizeaza produse similare
- conglomerate - cānd au loc īntre firme īn cazul carora nu se poate evidentia existenta unor interese comune īn productie.
Divizarea reprezinta:
- īmpartirea īntregului patrimoniu al societatii, care īsi īnceteaza existenta īntre doua sau mai multe societati existente care iau fiinta;
- desprinderea unei parti din patrimoniul societatii, care īsi continua existenta si transmiterea acestei parti catre una sau mai multe societati existente sau care iau fiinta astfel.
Societatea care īsi īnceteaza existenta se dizolva fara lichidare, cu transmiterea universala a patrimoniului sau catre alte societati īn starea existenta la data fuziunii sau divizarii.
Asociatii sau actionarii societatii care īsi īnceteaza existenta vor primi actiuni sau parti sociale īn acele societati si eventual si sume de bani.
Societatile care dobāndesc bunuri prin efectul divizarii raspund fata de creditori pentru obligatiile societatii care s-a dizolvat, direct proportional cu valoarea bunurilor dobāndite.
Aceleasi efecte se produc īn mod corespunzator si īn situatia divizarii prin desprinderea unei parti din patrimoniu. |